Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hertz)
1. unitate de măsură pentru frecvenţă egală cu frecvenţa unui fenomen periodic cu perioada de o secundă; ciclu (3) pe secundă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hert-zien)
1. referitor la undele electromagnetice radio.
2. unde ~ene = unde electromagnetice care transmit semnalele radiofonice; cablu ~ = sistem de transmisie prin unde hertziene a mesajelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cycle, lat. cyclus)
1. succesiune, şir de fenomene, de stări, de manifestări care se produc în cadrul unui proces repetabil totdeauna în aceeaşi ordine.
2. teoria ~ ului istoric = teorie care susţine că procesul istoric se desfăşoară în cerc închis, printr-o „veşnică întoarcere”.
3. serie, număr de luni, ani etc. după care se reproduc constant anumite fenomene.
4. serie de producţii literare, muzicale, de opere ştiinţifice etc. având o temă comună.
5. lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe.
6. ansamblu de valori succesive luate de o mărime periodică în timpul unei perioade.
7. ~ pe secundă = herţ; ~ de producţie = perioadă în decursul căreia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de producţie, până la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregătirea terenului până la recoltarea, livrarea sau depozitarea producţiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gigahertz)
1. unitate de frecvenţă, cu un miliard de hertzi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hert-zien)
1. referitor la undele electromagnetice radio.
2. unde ~ene = unde electromagnetice care transmit semnalele radiofonice; cablu ~ = sistem de transmisie prin unde hertziene a mesajelor.
Parte de vorbire: s.m. (pl. -li)
Origine: (fr. kilocycle)
1. (fizică) unitate de măsură a frecvenței egală cu 1000 de cicli; kilohertz.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kilohertz)
1. unitate de măsură pentru frecvenţă, de 1000 de hertzi; kilociclu.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. mégacycle)
1. (fizică) unitate de măsură pentru frecvență, de un milion de hertzi (un milion de cicluri pe secundă); megahertz.