Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antestator)
1. parte componentă a unei turbine hidraulice pentru consolidarea şi rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei în spirală.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. hydraulicien)
1. inginer specialist în hidraulică.
2. specialist în instalații hidraulice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hydromodélisme)
1. tehnica realizării de modele reduse în materie de construcţii navale sau de instalaţii hidraulice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hydrotechnique, /II/ germ. Hidrotechnik)
1. adj. referitor la hidrotehnică.
2. s. f. ramură a tehnicii care studiază aplicaţiile practice ale energiei hidraulice, precum şi lucrările de prevenire a distrugerilor provocate de ape.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. hydrotechnicien)
1. specialist în hidrotehnică, ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul folosirii apei și a energiei hidraulice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. interrupteur)
1. adj. care întrerupe.
2. s. n. aparat, dispozitiv care poate întrerupe sau restabili transmiterea energiei (electrice, hidraulice etc.) într-un circuit; întreruptor; comutator.