Dictionar

Areic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aréique)

1. (despre sol, regiuni) fără rețea hidrografică permanentă; lipsit de râuri, uscat, arid.


Areism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aréisme)

1. (geol.) stare a unei regiuni areice; absența unei rețele hidrografice permanente.


Endoreic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. endoréique)

1. (despre un bazin hidrografic, o regiune) care nu are legături prin ape curgătoare cu marea.


Exoreic

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exoréique)

1. (despre o regiune, un bazin hidrografic) cu ape naturale care se varsă direct în mare.


Hidronim

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. hydronyme)

1. nume propriu care desemnează un element hidrografic (curs de apă, mare, lac etc.).


Orografic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. orographique)

1. referitor la orografie.

2. nod ~ = ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o reţea hidrografică complexă.