Rezultate secundare (Hulește;):
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (huli + -tor)
1. (persoană) care hulește; defăimător; denigrator.
Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (slavon. злочєстивъ)
1. om care-l hulește pe Dumnezeu; hulitor, (învechit) hulnic.
2. persoană care vorbește de rău pe cineva; defăimător.