Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. biotype)
1. populaţie de indivizi cu o constituţie genetică identică.
2. grup de germeni cu proprietăţi biochimice asemănătoare, în cadrul unei specii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. clone)
1. (biol.) ansamblu de celule sau organisme (bacterii, virusuri, plante) cu structură ereditară identică, care provin dintr-un ascendent unic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., engl. clonage)
1. tehnică de reproducere sau multiplicare identică a unui fragment de ADN, a unei celule sau a unui organism animal sau vegetal; clonare.
2. producerea unei copii exacte a unui obiect.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dictée)
1. reproducere fidelă, automată a unui act de gândire, fără controlul raţiunii; dictare.
2. ~ automat = procedeu de creaţie artistică preconizat de către suprarealişti, prin care se ambiţiona realizarea unei expresii formale a operei de artă, identică gândirii în stare de veghe, de vis etc.; ~ muzical = muzică ce urmează a fi notată după auz.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épimère)
1. fiecare dintre cei doi izomeri ai unei monozaharide, care diferă între ei prin configuraţia a doi atomi de carbon, ceilalţi atomi de carbon din moleculă având configuraţia identică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. go)
1. joc, de origine chineză, pe o tablă caroiată prin 19 linii orizontale şi 19 verticale formând 361 de puncte de intersecţie, cu 180 de pietre albe şi 181 negre de formă identică, asemănător şahului.