Dictionar

Bolşevism

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. bolşevizm, fr. bolchevisme)

1. ansamblu de poziţii ideologice radicale şi de practici revoluţionare, apărut în mişcarea social-democrată din Rusia.


Criză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crise)

1. manifestare violentă a contradicţiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.).

2. ~ economică = fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc.; ~ energetică = fenomen complex care se manifestă prin insuficienţa resurselor energetice clasice.

3. moment critic, periculos şi decisiv; tulburare.

4. ~ de guvern = interval de timp care se scurge între demisia unui guvern şi formarea unui nou guvern.

5. lipsă acută.

6. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea încercare, de depresiune sufletească.

7. fază critică în evoluţia unei boli.


Genocid

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. génocide)

1. exterminare a unui grup naţional, etnic, rasial sau religios.

2. (prin ext.) distrugerea unui popor, a unei întregi populații.

3. (fig.) hecatombă, moarte violentă și rapidă a unui număr mare de oameni.

4. ~ cultural = orice act de distrugere deliberată a moștenirii culturale a unui popor sau a unei națiuni pentru scopuri politice, militare, religioase, ideologice, economice, etnice sau rasiale.


Terorist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. terroriste)

1. I. care se referă la terorism, de teroare.

2. care ține de terorism; (înv.) teroristic.

3. care adoptă o atitudine de intoleranță, de intimidare.

4. II. adept al terorismului.

5. membru al unei organizații politice care comite acte de terorism pentru a-și impune concepțiile ideologice.