Dictionar

Ideologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idéologie)

1. ansamblul ideilor, concepţiilor şi teoriilor care reflectă, într-o formă generalizată, interesele şi aspiraţiile unei clase sau categorii sociale, determinate de condiţiile istorice obiective ale existenţei acesteia.


Antimarxism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Antimarxismus)

1. ideologie și/sau mișcare politică care respinge sau critică principiile marxismului; opoziție față de marxism.


Antinazist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (cf. germ. antinazistisch)

1. (persoană) care se opune nazismului, ideologiei național-socialiste.


Antipartinic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după rus, antipartiinîi)

1. care se opune ideologiei, programului partidului din care face parte.


Antirasist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. antiraciste)

1. I. opus ideologiei rasismului; antirasial.

2. II. adept al antirasismului; persoană care se opune rasismului.

3. (antonime) rasist, antisemit.


Asiatism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asiatisme)

1. ideologie autohtonă asiatică.


Cenaclu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cénacle, lat. cenaculum)

1. grup de scriitori, artişti etc. cu o ideologie comună, un program estetic comun; reuniune periodică a unui asemenea grup.