Dictionar

Idilic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. idyllique)

1. care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral.

2. (despre natură) câmpenesc; liniştit. (despre sentimente) simplu, naiv.


Arcadic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. arcadico)

1. câmpenesc, pastoral, idilic, pitoresc.


Bucolic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bucolique, lat. bucolicus)

1. adj. referitor la viaţa de la ţară; idilic, pastoral.

2. (despre cezură) care se găseşte după al patrulea picior într-un hexametru.

3. s. f. mic poem pastoral; eglogă, idilă.


Exotism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exotisme)

1. însuşirea de a fi exotic.

2. tendinţă în arta şi literatura europeană (romantică) de a descrie idilic peisaje şi obiceiuri exotice.


Idilism

Parte de vorbire: s.
Origine: (idilă + -ism)

1. caracter idilic.

2. preferinţă pentru elemente idilice.


Idiliza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (germ. idyllisieren)

1. a prezenta (ceva) în mod idilic.


Madrigal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. madrigal, it. madrigale)

1. poezie lirică scurtă de natură galantă, care face elogiul unei femei.

2. scurtă compoziţie muzicală vocală cu caracter idilic şi foarte delicat.