Rezultate principale (Idiom):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idiome, lat. idioma)
1. termen generic pentru limbă, dialect, subdialect sau grai.
2. (muz.) creaţie şi interpretare proprii unei anumite zone folclorice.
Rezultate secundare (Idiom):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. idiomatique, /II/ germ. Idiomatik)
1. adj. caracteristic unui idiom, referitor la un idiom.
2. s. f. ansamblul caracteristicilor limbii unui popor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. idiomorphe)
1. (despre minerale) cristalizat într-o formă cristalină proprie, perfectă.
2. (biol.; despre caractere) condiţionat de gene cu frecvenţă mică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idiomorphisme)
1. însuşirea de a fi idiomorf.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adstrat)
1. totalitatea elementelor dintr-o limbă străină care se adaugă unui idiom după constituirea lui, ca rezultat al interferenţei lingvistice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agaricacées)
1. familie de ciuperci bazidiomicete, având pălăria la partea inferioară cu lamele dispuse radial.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. araméen, sem. aramaik)
1. (despre idiomuri) din familia limbilor semitice, în care sunt scrise cărţi de cult ale evreilor; aramean.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Basidie)
1. organ special la bazidiomicete pe care se formează sporii.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. basidiospore)
1. (bot.) spor utilizat în timpul reproducerii și produs de bazidiomicete (acești spori conțin un nucleu haploid rezultat în urma meiozei și sunt produși de celule specializate numite bazidii).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bolet, lat. boletus)
1. ciupercă cu spori, comestibilă, din clasa bazidiomicete, cu pălărie groasă, care creşte pe copaci; mânătarcă, hrib.