Abominaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abomination, lat. abominatio)

1. groază, dezgust pe care cineva îl simte pentru o persoană sau un lucru; oroare.

2. acțiune, conduită sau aspect abominabil; mârşăvie, nelegiuire, ticăloşie.

3. (rar) cultul idolilor, păgânism.

---

Idolatrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idolâtrie)

1. adorare a idolilor.

2. (fig.) adoraţie, iubire exagerată.

---

Idolatru, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. idolâtre, lat. idolatris)

1. (cel) care se închină idolilor.

2. (fig.) (cel) care iubeşte cu pasiune.

---

Păgânatic, -ă

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (păgân + -atic)

1. care aparține unei religii politeiste sau cultului idolilor; păgân.

---