iluminat
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (vb. ilumina)
Etimologie: (vb. ilumina)
1. faptul de a ilumina, iluminare.
2. ~ de avertizare = lumină intermitentă care se declanșează automat pentru a atrage atenția asupra funcționării defectuoase a unor sisteme, instalații, aparate.
3. tehnica producerii și răspândirii luminii artificiale.