Rezultate secundare (Im):
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -enchyme, cf. gr. enkhyma „umplutură, amestec”)
1. „ţesut vegetal, ţesut organic”.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -issime, it. -issimo)
1. „cu gradul cel mai înalt, foarte”.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. onyma „nume”)
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT actinenchyma
2. FR actinenchyme
3. EN actinenchyma
4. DE Aktinenchym
5. RU aктиненхимa
6. HU aktinenchima, csillagformában elhelyezkedett sejtekből álló szövet
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. actinenchyme, lat. actinenchyma)
1. ţesut celular dispus în formă de stea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. ad interim, între timp)
1. inv. care ţine locul titularului; interimar.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)
1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).
2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.
3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )
1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)
1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)
1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.
2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.
3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.
4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.
5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.
6. renunțare la o cauză, credință etc.
7. cedare (la o stare, un sentiment).
8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.
9. (sport) retragere dintr-o competiţie.
10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.