OK
X
annona
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. annona)
1.
(în
Roma
antică,
în
perioada
imperiului)
obligație
a
populației
de
a
aproviziona
orașele
și
armata.
2.
(în
Imperiul
Bizantin)
tain
al
soldaților.
arhicancelar
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. archichancelier)
1.
demnitar,
în
imperiul
francez,
în
fruntea
serviciilor
justiției
sau
administrației;
protonotar;
prim-cancelar.
2.
(ist.)
demnitar
al
Imperiului
Napoleonian.
aureus
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (lat. aureus)
1.
(antichitate)
monedă
romană
de
aur
care
a
fost
folosită
pe
toată
durata
Imperiului
Roman.
bizantin, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. byzantin, lat. bysantinus)
1.
propriu
Bizanțului
sau
Imperiului
Bizantin.
2.
artă
~ă
=
artă
caracterizată
prin
predominarea
cupolei,
a
suprafețelor
și
liniilor
curbe
în
arhitectură
și
printr-o
varietate
de
culori
în
ornamentație.
3.
(fig.)
intrigant;
perfid,
corupt.
bizantinist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. byzantiniste)
1.
specialist
în
bizantinistică,
studiul
Imperiului
Bizantin;
bizantinolog.
bizantinistică
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (germ. Byzantinistik)
1.
ramură
interdisciplinară
a
științelor
umanistice
care
se
ocupă
cu
istoria,
cultura,
portul,
religia,
arta,
știința,
economia
și
politica
Imperiului
Bizantin;
bizantinologie.