Dictionar

impetuos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impétueux, lat. impetuosus)

1. năvalnic, tumultuos.
 

impetuoso

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. impetuoso)

1. (muz.) impetuos, cu înflăcărare.
 
 

fiero

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. fiero)

1. (muz.) impetuos, cu înverșunare; cu mândrie.
 

fugos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fougueux)

1. cu o fire iute; aprig, impetuos.
 

furios, -oasă

Parte de vorbire:  I. adj., II. adv.  
Etimologie: (fr. furieux, lat. furiosus)

1. I. care prezintă caracteristicile furiei; stăpânit de furie, mânios.
2. (despre elementele naturii) care este extrem de impetuos; violent.
3. II. cu furie.
 

furioso

Parte de vorbire:  I. adv., II. s.m.  
Etimologie: (it. furioso /fuˈrjoso/)

1. I. (muz.) cu furie, cu mânie; impetuos.
2. II. rasă de cai rezultată din încrucișarea rasei de galop englezești cu rase locale.
 

impetuoso

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. impetuoso)

1. (muz.) impetuos, cu înflăcărare.