Dictionar

Improbabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. improbable)

1. care nu se poate proba, dovedi.

2. nesigur; incert.


Improbabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. improbabilité)

1. caracterul a ceea ce este improbabil.


Improbabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. improbabilité)

1. caracterul a ceea ce este improbabil.


Inverosimil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. inverosimile)

1. improbabil, care nu pare a fi adevărat și real; care nu are corespondență cu realitatea; greu de crezut; neverosimil.

2. (antonim) verosimil.