Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affiner)
1. a elimina, în timpul topirii, bulele de aer, impurităţile dintr-o masă metalică ori sticloasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dégrossisseur)
1. filtre din pietriş care reţin impurităţile de dimensiuni mai mari, într-o instalaţie de limpezire a apei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dépuration)
1. acțiunea de a depura; rezultat al acestei acțiuni; depurare, (înv.) depurațiune.
2. debarasarea unui corp de impuritățile pe care le conține pentru a-l face (mai) pur; (prin general.) purificare.
3. (med.) purificare a sângelui de toxine.
Parte de vorbire: adj., s.m.
Origine: (fr. détergent)
1. (substanţă, amestec) care serveşte ca agent de spălare şi dezinfectare.
2. (produs) capabil să dizolve sau să elimine impuritățile.
Parte de vorbire: adj., s.m.
Origine: (fr. détersif)
1. (substanţă) care poate curăţa, purifica.
2. (produs) capabil să dizolve sau să elimine impuritățile; detergent.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épitaxie)
1. proces fizico-chimic de creştere a unui strat monocristalin pe un suport de asemenea cristalin.
2. (electron.) metodă de dopaj care încorporează impurităţile pe un cristal de germaniu sau de siliciu.