Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Inaktivismus)
1. accentuare a atitudinii inactive; mod de viaţă care evită contactul cu lumea din afară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inactivité)
1. 1 lipsă de activitate; pasivitate.
2. suprimare a capacităţii active (2) a unei substanţe.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. activateur)
1. adj., s. m. (substanţă) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.
2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenţilor.
3. substanţă care activează fermenţii inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau ţesuturi embrionare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atrophie, lat., gr. atrophia)
1. reducere a volumului şi puterii unui ţesut sau organ, cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. estivation)
1. stare de inactivitate, cu un metabolism redus, vara, specifică unor animale.
2. (bot.) perioada de viaţă latentă datorită condiţiilor excesive de temperatură sau de uscăciune din timpul verii.
3. prefloraţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (hiberna)
1. stare de viaţă latentă a unor organisme în timpul ierbii; hibernaţie.
2. (fig.) inactivitate, lenevie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (inactiva)
1. acțiunea de a inactiva și rezultatul ei; operație sau proces prin care ceva este făcut inactiv; inactivizare.
2. suprimarea activității biochimice sau biologice a unei substanțe sau organism, folosind un agent fizic sau chimic.
3. suprimare a acțiunii unei substanțe toxice asupra organismului; neutralizare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inertie, lat. inertia)
1. stare de inactivitate, de pasivitate, indulgență, apatie.
2. ~ uterină = lipsă de contracție și de retractare a mușchiului uterin după naștere.
3. proprietate a corpurilor de a-și păstra starea de mișcare sau de repaus în care se află, atâta timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare.
4. proprietate a unui sistem fizico-chimic, sau tehnic de a reacționa slab, sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi.
5. (fig.) tendința de a rămâne în activitate; indolență, apatie.