Dictionar

Ambusca

Parte de vorbire: I. tr., refl.; II. refl.
Origine: (fr. embusquer)

1. I. a (se) aşeza în ambuscadă, a se ascunde pentru a aștepta inamicul.

2. II. (fam.) a rămâne în spatele frontului prin diverse aranjamente.


Ambuscadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embuscade)

1. loc ascuns de unde se pândeşte inamicul pentru a-l surprinde.

2. acţiune la luptă în care inamicul este atacat prin surprindere.

3. (fam.) capcană.


Asalt

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. assalto)

1. atac violent pentru cucerirea unui obiectiv militar pentru a învinge rezistenţa inamicului.

2. a da ~ul = a ataca; a năvăli; a lua cu ~ = a cuceri printr-un atac violent.

3. (fig.) acţiune, luptă avântată.

4. exerciţiu de scrimă.


Autodemasca

Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (auto- + demasca)

1. a se demasca singur, arătându-și adevărata față.

2. (fig.) a-și dezvălui singur caracterul, planurile, conduita, etc.

3. a se face singur cunoscut inamicului; a se trăda.


Baraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barrage)

1. construcţie hidrotehnică aşezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz.

2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulaţia rutieră etc.

3. piedică; barieră.

4. lucrare de fortificaţie care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcţii.

5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca oprească atacul inamicului.

6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenţi aflaţi la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament.

7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în şirul ideilor, în exprimarea lor.


Camufla

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. camoufler)

1. refl. a (se) ascunde vederii inamicului.

2. tr. a acoperi orice sursă de lumină pe timp de noapte.

3. (fig.) a ascunde, a deghiza (un plan, o intenţie etc.).