Dictionar

inapetență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. inappétence)

1. (med.) lipsa poftei de mâncare; anorexie.
2. (fig.) lipsă a dorinței de a face ceva; dezinteres, indiferență.
3. (antonime) apetență, apetit, aviditate.
 

anorexie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anorexie, gr. anorexia)

1. pierdere a poftei de mâncare; inapetență.
2. ~ mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare.
 

disorexie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dysorexie)

1. perturbare a poftei de mâncare; inapetență.