Dictionar

Rezultate secundare (Incandescent):

Incandescent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incandescent, lat. incandescens)

1. în stare de incandescenţă.

2. care se încălzește până devine luminos.

3. (fig.) plin de foc, de însuflețire.


Incandescenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. incandescence)

1. starea unui corp incandescent; stare a unui corp care emite lumină având o temperatură ridicată.

2. lampă cu ~ = lampă electrică în care lumina se produce prin încălzirea unui fir metalic la temperaturi înalte și într-un spațiu vidat.

3. (fig.) excitare violentă; mare aprindere a pasiunilor.


Ablaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.

2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.

3. reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare.

4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă din cauza încălzirii sale până la incandescenţă.


Aerolit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérolithe)

1. meteorit dintr-o masă minerală incandescentă.


Bec 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bec)

1. balonaş de sticlă cu un soclu şi un filament în interior, care devine incandescent şi luminează, străbătut de un curent electric.

2. mulură la partea de jos a ferestrei, destinată a împiedica prelingerea apei de ploaie pe faţadă.


Filament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. filament, lat. filamentum)

1. formație filiformă a unor celule animale sau vegetale.

2. parte a staminei care susține antera.

3. conductor subțire, de obicei de metal, care devine incandescent, când este străbătut de curent electric.

4. formație întunecoasă care apare în cromosferă, însoțind erupțiile solare.


Incandescent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incandescent, lat. incandescens)

1. în stare de incandescenţă.

2. care se încălzește până devine luminos.

3. (fig.) plin de foc, de însuflețire.


Incandescenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. incandescence)

1. starea unui corp incandescent; stare a unui corp care emite lumină având o temperatură ridicată.

2. lampă cu ~ = lampă electrică în care lumina se produce prin încălzirea unui fir metalic la temperaturi înalte și într-un spațiu vidat.

3. (fig.) excitare violentă; mare aprindere a pasiunilor.