Dictionar

incizie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. incision, lat. incisio)

1. tăietură operată cu bisturiul în corpul unui om sau animal; incizură (2).
2. (fig.) cuvânt, expresie sarcastică, vitriolantă.
3. crestătură în coaja unui arbore, în interiorul unui material.
 

contraincizie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (contra1- + incizie)

1. (med.) incizie a planurilor de înveliș la o distanță oarecare de o plagă operatorie, pentru introducerea tuburilor sau meșelor de drenaj.
 

agrafă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrafe, germ. Agraffe)

1. piesă mică de tablă, de sârmă pentru fixare; obiect cu care se prinde o haină, părul, o incizie etc.
2. piesă de solidarizare a armăturilor la betonul armat.
3. (arhit.) ornament în formă de consolă în capătul unui arc.
 

amigdalotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amygdalotomie)

1. incizie a amigdalelor; tonsilotomie.
 

angiotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. angiotomie)

1. incizie chirurgicală a vaselor sangvine.
 

aortotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aortotomie)

1. incizie longitudinală a peretelui ventral al aortei.
 

artrotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arthrotomie)

1. incizie chirurgicală a unei articulații.
 

blefarotomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. blépharotomie)

1. (med.) incizia chirurgicală a pleoapei; incizie palpebrală.