indice
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr., it. indice, lat. index)
Etimologie: (fr., it. indice, lat. index)
1. (mat.) semn distinctiv afectat unei litere, reprezentând în același calcul mai multe mărimi analoage.
2. număr, cifră.
3. cifră dintr-un plan economic ce trebuie atinsă pentru a se realiza un anumit nivel de producție.
4. mărime care caracterizează o proprietate a unei substanțe, a unui sistem tehnic etc.
5. fapt, indiciu care arată aspectul unui fenomen, al unei situații etc.
6. s. n. 1. index.
7. ~ de clasificare = combinație de cifre și litere cu care se notează, într-un sistem de clasificare după conținut, publicațiile.
8. indicator al scării unui instrument de măsură.