Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indigène, lat. indigenus)
1. adj., s. m. f. autohton, aborigen.
2. adj. (despre animale, plante, mărfuri etc.) din propria ţară.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT indigenus; aborigenus; autochthonus
3. EN indigenous; native; aboriginal
4. DE einheimisch; heimisch; eingeboren; inländisch
5. RU местный; aбориrенный; туземный; коренной
6. HU bennszülött, honos
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indigénat)
2. dreptul de cetăţenie într-un stat; împământenire, naturalizare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Indigenismus)
2. denumire generică pentru mişcările politico-sociale din America Latină, care tind să includă populaţia indiană în civilizaţia modernă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. indigénisation)
1. introducere legală într-o ţară a unei mărfi străine.
2. producere în ţară a unor echipamente, bunuri, până atunci importate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indigent, lat. indigens)
1. care trăiește în indigență; care este foarte sărac; nevoiaş, sărman.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. aborigène, lat. aborigines)
1. I. referitor la locul unde se află cineva, originar din acest loc; băştinaş, autohton, indigen.
2. II. locuitor originar din țara în care locuiește.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. askari)
1. soldat indigen din vechile trupe germane şi italiene.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (germ. australid, Australide)
1. I. care are caracteristicile populației indigene din Australia; australoid.
2. II. persoană din această populație; australoid.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autochtone, gr. autokhthon)
1. adj. (despre specii, populaţii) care s-a format şi dezvoltat pe teritoriul unde trăieşte în prezent: băştinaş, aborigen, indigen.
2. (psihiatr.; despre idei obsedante) care apare în conştiinţă ca o gândire generată spontan.
3. s. n. complex de straturi constituit din roci mai tinere, rămase pe locul lor, peste care au fost împinse din regiunile învecinate roci mai vechi.
4. zăcământ de cărbuni, format în locul de origine al plantelor din care provine.
5. râu având izvoarele în aceeaşi unitate morfologică, regiune climatică cu gura de vărsare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. boy, băiat)
1. servitor indigen din colonii; liftier (în hoteluri).
2. dansator dintr-un ansamblu de music-hall.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. copte)
1. individ aparţinând populaţiei indigene din Egipt şi din Etiopia după creştinare, care profesa monofizismul.
2. (s. f.) limbă derivată din vechea egipteană folosită de copţi ca limbă de cult şi vorbită până în sec. XVII.