Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anil)
1. plantă exotică din care se extrage indigoul; indigotier.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. indican)
1. (chimie) glucozidă conținută de plantele care furnizează indigoul.
2. (med.) substanță prezentă în urina omului în cazurile de insuficiență hepatică sau ca manifestare a bolii Hartnup.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. indigoferae)
1. plante tropicale din familia leguminoaselor, din care se extrage indigoul (I, 2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indigotier)
1. arbust tropical din care se extrage indigoul (I, 2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indigotine)
1. principiu colorant al indigoului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Indol, fr. indole)
1. compus chimic obținut prin distilarea indigoului și a gudroanelor cărbunilor de pământ, care se folosește în industria cosmetică, în chimie, ca reactiv etc.
2. produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub acțiunea bacteriilor intestinale, care, împreună cu scatolul, dă fecalelor mirosul specific.