Dictionar

Rezultate secundare (Indivizi):

Indivizibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indivisible)

1. care nu poate fi împărţit.


Indivizibilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indivizibilité)

1. faptul de a fi indivizibil; caracterul a ceea ce este indivizibil.

2. (jur.) situaţie în care, la săvârşirea unei infracţiuni, participă mai multe persoane, ori două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act.


Indiviziune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indivision)

1. (jur.) drept de proprietate asupra unui bun exercitat de mai multe persoane în acelaşi timp, având fiecare o cotă-parte care nu poate fi determinată material.


Abundenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. abondance, lat. abundantia)

1. cantitate mare, belşug; bogăţie.

2. cornul ~ei = corn cu fructe şi flori, simbol al belşugului.

3. (biol.) număr al indivizilor unei specii dintr-un releveu.


Act

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acte, lat. actum)

1. manifestare a unei activităţi; acţiune, faptă.

2. a face ~ de prezenţă = a apărea undeva, obligat sau din politeţe.

3. document, înscris oficial.

4. ~ de acuzare = concluzie scrisă asupra anchetării unei cauze penale, bază la dezbaterile unui proces.

5. diviziune a unei opere dramatice.

6. ~ sexual = împreunare sexuală între doi indivizi; contact sexual.


Adelfogamie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphogamie)

1. (biol.) unire a două organe sau celule generate de acelaşi individ.

2. (biol.) copulare a celulelor fiice.

3. (biol.) metodă de ameliorare şi formare a unor rase noi de animale.

4. (bot.) polenizare încrucişată între indivizii deosebiţi ai unor specii apropiate.


Alelogen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allélogène)

1. (despre plante) cu indivizi femeli ce produc descendenţi fie exclusiv masculi, fie exclusiv femeli.


Algocenoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algocénose)

1. grupare naturală din indivizii uneia sau ai mai multor specii de alge.


Alogamie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allogamie)

1. (biol.) încrucişare între indivizi genetic deosebiţi.

2. (bot.) polenizare încrucişată cu polen de la alte plante aparţinând aceleiaşi specii; xenogamie.

3. (antonim) autogamie.