Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphogamie)
1. (biol.) unire a două organe sau celule generate de acelaşi individ.
2. (biol.) copulare a celulelor fiice.
3. (biol.) metodă de ameliorare şi formare a unor rase noi de animale.
4. (bot.) polenizare încrucişată între indivizii deosebiţi ai unor specii apropiate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algocénose)
1. grupare naturală din indivizii uneia sau ai mai multor specii de alge.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amensalisme)
1. (biol.) interacţiune care se manifestă între indivizii diferitelor specii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (endo- + gr. oikos, casă)
1. folosire a cavităţilor din corpul indivizilor unei specii ca locuinţă de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relaţii de parazitism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. époecie)
1. (biol.) folosire a indivizilor unei specii ca substrat de viaţă de către indivizii altor specii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. héterophémie)
1. (biol.) apariţie neaşteptată a unei anomalii structurale la indivizii unei familii.