Dictionar

Indologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Indologie)

1. știință care se ocupă cu studiul limbii și culturii Indiei; indianistică.


Indianistică

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Indianistik)

1. disciplină care se ocupă cu studiul limbii şi al civilizaţiei Indiei de dinaintea penetraţiei europene; indologie.


Indolog, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (germ. Indolog)

1. cel care studiază indologia; specialist în indologie; indianist.