Dictionar

Rezultate secundare (Industrii):

Bioindustrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + industrie)

1. utilizarea de microorganisme, de culturi vegetale sau animale în diferite industrii pentru producerea de energie etc.


Cereale

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céréales, lat. cerealia)

1. pl. grup de plante cultivate din familia gramineelor, ale căror boabe servesc la alimentarea oamenilor şi a animalelor, sau în diferite industrii.


Concasor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. concasseur)

1. utilaj de sfărâmat materiale (semi)dure, în industriile extractive sau de prelucrare.


Dejecţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déjection, lat. deiectio)

1. evacuare a excreţiilor din corp; materia evacuată.

2. scurgeri provenite din industrii, din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurg.

3. con de ~ = grămadă de pietriş, de nisip etc. care se depune în regiunea inferioară a unui torent, având forma unei jumătăţi de con turtit; agestru.

4. (pl.) materii pe care le aruncă vulcanii.


Licenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. licence, lat. licentia)

1. titlu la terminarea studiilor superioare, prin care se acordă dreptul de a exercita o profesiune; examen dat pentru obținerea acestui titlu; diploma obținută.

2. lucrare de ~ = lucrare realizată pentru absolvirea primului nivel de studii universitare, care permite exercitarea profesiei corespunzătoare.

3. contract prin care posesorul unui brevet de invenție acordă unei persoane sau statului dreptul de a folosi sau valorifica invenția sa.

4. autorizație dată de stat unui particular pentru exercitarea unui anumit comerț, a unei anumite industrii sau pentru a importa și exporta mărfuri.

5. atitudine, purtare care întrece limitele bunei-cuviințe; lipsă de respect pentru formele obișnuite.

6. figură retorică prin care oratorul îndrăznește arate preopinenților e just ceea ce ei resping eronat.

7. ~ poetică = abatere ușoară de la regulile de pronunțare și scriere corectă a cuvintelor, din necesități prozodice.


Mostră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ngr., it. mostra)

1. cantitate mică de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; probă, eșantion, model.

2. târg de ~e = târg la care diferitele industrii își expun produsele în cantități mici, pentru a le face cunoscute.

3. (fig.) exemplu, pildă.

4. (reg.) mustră.