Parte de vorbire: adj. masc.
Origine: (fr. hypoglosse)
1. (anat.) sub limbă; sublingual.
2. (anat.) nerv ~ = nerv motor sublingual care inervează mușchii limbii.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. pathétique, germ. pathetisch, lat. patheticus)
1. adj. care impresionează puternic, plin de patos; mișcător, emoționant, duios.
2. (despre nervi) care inervează globul ocular.
3. s. n. categorie estetică desemnând însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pneumo-gastrique)
1. nerv ~ (şi s. m.) = nerv cranian pereche, care inervează cavitatea toracică şi abdominală; nerv vag.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spinal)
1. care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare.
2. (sintagmă) nerv ~ = nerv cranian care inervează muşchii gâtului, ai laringelui şi ai faringelui.
3. (sintagmă) ganglion ~ = ganglion nervos care are rolul de stație și releu al nervilor rahidieni.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. végétatif, it. vegetativo)
1. referitor la natura proceselor fiziologice petrecute în afara controlului voluntar și realizate printr-un sector special al sistemului nervos central.
2. sistem nervos ~ = sistem nervos care inervează organele interne.
3. referitor la structuri, organe sau funcții care nu sunt implicate în procesul reproducerii.
4. înmulțire ~ă = înmulțire asexuată prin bulbi, rizomi, butași etc., nu prin semințe sau spori.
Parte de vorbire: s.m. invar.
Origine: (lat. abdūcens)
1. (anat.) perechea a șasea de nervi cranieni care inervează mușchiul lateral al ochiului.