OK
X
inferioritate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. infériorité)
1.
situaţia,
calitatea
a
ceea
ce
este
inferior;
dezavantaj.
comparativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. comparatif, lat. comparativus)
1.
bazat
pe
comparaţie;
pentru
o
comparaţie.
2.
metodă
~ă
=
metodă
de
cercetare
în
lingvistica
istorică,
constând
în
reconstituirea
faptelor
de
limbă
din
trecut,
nescrise,
prin
compararea
metodică
a
unor
fapte
corespunzătoare
de
mai
târziu
din
diferite
limbi
existente;
gramatică
~ă
=
disciplină
care
studiază,
prin
comparaţie,
structura
gramaticală
a
limbilor
înrudite.
3.
(gram.)
grad
~
(şi
s.
n.)
=
formă
a
adjectivului
şi
a
adverbului
care
exprimă
superioritatea,
inferioritatea
sau
egalitatea
între
mai
multe
obiecte.
complex, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. complexe, lat. complexus)
1.
adj.
format
din
mai
multe
părţi;
care
întruneşte
mai
multe
idei,
elemente,
unităţi
etc.
2.
(mat.)
număr
~
=
număr
format
prin
însumarea
unui
număr
real
cu
unul
imaginar.
3.
s.
n.
întreg
format
din
mai
multe
elemente.
4.
ansamblu
de
unităţi
(comerciale,
industriale,
sportive).
5.
(constr.)
îmbrăcăminte
de
etanşare
din
mai
multe
straturi
izolate.
6.
(med.)
ansamblu
de
reprezentări
şi
amintiri
cu
o
puternică
valoare
sau
semnificaţie
afectivă.
7.
~
de
inferioritate
=
sentiment
de
neîncredere
în
forţele
proprii.
complexa
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. complexer)
1.
a
crea
complexe,
a
consolida
un
sentiment
de
inferioritate;
a
inhiba.
2.
(antonim)
a
se
decomplexa.
complexat, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (fr. complexé)
1.
(cel)
care
suferă
de
complexe,
în
special
de
un
complex
de
inferioritate.
dezavanta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. désavantager)
1.
a
pune
în
inferioritate;
a
lipsi
pe
cineva
de
un
avantaj;
a
prejudicia.
handicap
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. handicap)
1.
(sport)
avantaj
acordat
unui
concurent
mai
slab
într-o
competiție
pentru
a
avea
șanse
egale.
2.
totalitatea
punctelor
cu
care
o
echipă
sau
un
concurent
a
fost
pus
în
inferioritate
de
adversar.
3.
dezavantaj
care
pune
pe
cineva
în
stare
de
inferioritate.
4.
deficiență
fizică.