OK
X
inițiatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. initiatique, it. iniziatico)
1.
care
ține
de
inițiere.
2.
care
nu
poate
fi
înțeles
decât
de
inițiați;
ezoteric.
inițiativă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. initiative)
1.
faptul
de
a
propune
sau
întreprinde
primul
ceva.
2.
însușirea
celui
care
este
înclinat
să
întreprindă
ceva
nou
din
îndemn
propriu.
acroamatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acroamatique)
1.
învățătură
transmisă
pe
cale
orală,
rezervată
anumitor
studenți.
2.
care
se
adresează
numai
inițiaților;
rezervat
inițiaților,
secret.
angajament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. engagement)
1.
obligație
luată
de
cineva
din
proprie
inițiativă;
promisiune
solemnă.
2.
obligație
asumată
în
scris
de
o
întreprindere
față
de
bancă.
3.
angajare
a
cuiva
într-un
loc
de
muncă.
4.
punere
a
pucului
sau
a
mingii
în
joc.
apatic, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. apathique)
1.
I.
care
este
cuprins
de
apatie,
care
denotă
apatie;
indiferent,
placid.
2.
care
este
lipsit
de
inițiativă.
3.
care
este
caracterizat
sau
afectat
de
apatie.
4.
II.
persoană
apatică.
apatie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. apathie, lat. apathia, gr. apatheia)
1.
absență
de
energie;
lipsă
de
inițiativă;
lipsă
de
interes,
indiferență;
atitudine
pasivă
față
de
tot
ce
e
în
jur;
indolență,
inerție.
2.
starea
unui
suflet
care
nu
reacționează
la
nicio
emoție;
impasibilitate.
3.
(fil.;
la
stoici)
stare
de
eliberare
deplină
a
sufletului
de
orice
pasiuni.
atac
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. attaque)
1.
faptul
de
a
ataca;
acțiune
de
luptă
ofensivă.
2.
agresiune
împotriva
cuiva.
3.
inițiativă
într-un
joc
sportiv.
4.
jucătorii
care
formează
linia
atacantă
a
unei
echipe.
5.
acțiune
violentă
și
susținută
împotriva
unor
teorii,
concepții
etc.
6.
(med.)
acces
(2),
criză,
șoc.
7.
(muz.)
moment
în
care
o
voce
sau
un
instrument
începe
să
cânte;
emisiune
mai
accentuată
a
unui
sunet.
ataca
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. attaquer)
1.
tr.
a
efectua
un
atac.
2.
(fig.)
a
lua
atitudine
potrivnică
față
de
o
situație,
de
o
teorie
etc.;
a
critica,
a
acuza.
3.
a
distruge,
a
mina.
4.
a
cere
în
justiție
anularea
sau
reexaminarea
unei
hotărâri
ori
a
unui
act
juridic.
5.
a
aborda
(o
problemă,
un
subiect,
o
discuție).
6.
intr.
a
lua
inițiativa
într-o
întrecere
sportivă.
7.
a
începe
executarea
unei
piese
muzicale.
8.
refl.
(fam.
a
se
simți
jignit;
a
se
ofusca.