Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inodore, lat. inodorus)
1. care nu are miros, fără miros; nemirositor.
2. (antonime) mirositor, odorant.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN odourless; scentless; inodorous; without smell
4. DE geruchlos; duftlos; nicht riechend
5. RU непaхучий; непaхнущий; без зaпaхa
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. analgésine)
1. (farmacie) medicament ușor amar, inodor, solubil în apă, care posedă proprietăți antifebrile, antinevralgice, antireumatice, antispastice și hemostatice; antipirină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argon)
1. gaz inert, incolor şi inodor, folosit la umplerea becurilor şi a tuburilor luminescente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azote)
1. element gazos incolor, inodor şi insipid, care intră în compoziţia aerului atmosferic în proporţie de circa patru cincimi; nitrogen.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. butylène)
1. (chimie) gaz incolor și inodor, de două ori mai greu decât aerul, solubil în solvenți organici polari; butenă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calomel)
1. clorură de mercur, pulbere albă, insolubilă în apă, inodoră, folosită ca purgativ şi vermifug.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éthane)
1. gaz combustibil, incolor şi inodor, hidrocarbură aciclică saturată, în gazele de sondă şi de rafinărie.