Dictionar

Rezultate principale (Insalivație.):

Insalivaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. insalivation)

1. impregnare a alimentelor cu salivă; insalivare.

2. (var.) (înv.) insalivațiune.


Rezultate secundare (Insalivație.):

Manducație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. manducatio, fr. manducation)

1. acțiunea de a mânca, cuprinde toate funcțiile anterioare digestiei (apucare, mestecare, insalivație, înghițire); (rar) mâncare.

2. (relig. cat.) comuniune euharistică.


Insalivare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. insaliva)

1. înmuiere a alimentelor cu salivă; insalivat, insalivație.