OK
X
anticvă/anticva
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Antiqua)
1.
litere
de
tipar
drepte,
cu
linii
de
grosime
diferită,
inspirate
de
inscripțiile
de
pe
monumentele
Romei
antice.
corpus
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat., fr. corpus)
1.
culegere,
colecție
de
date,
de
texte,
inscripții,
legi.
2.
garmond.
cronogramă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. chronogramme)
1.
inscripție
în
care
literele,
corespunzătoare
cifrelor
romane,
formează
data.
2.
problemă
enigmistică
în
care
literele
numerale
(numerele
latine)
dintr-o
frază,
vers,
inscripție
etc.,
citite
în
ordinea
lor
firească
din
text
(prin
adiție)
sau
anagramate,
formează
data
la
care
se
referă
textul,
în
legătură
cu
un
eveniment
istoric.
3.
informație
dată
de
literele
unei
fraze,
ale
unui
vers,
ale
unei
inscripții
etc.,
care
au
și
o
semnificație
numerală
reprezentând
cifre
romane.
4.
grafic
reprezentând
desfășurarea
în
timp
a
unui
fenomen;
historiogramă.
cufic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. coufique)
1.
care
este
fără
puncte
diacritice
(vorbind
despre
o
scriere
arabă
veche,
folosită
mai
întâi
pentru
caligrafia
Coranului,
apoi
în
inscripții
ornamentale
și
monede).
2.
scriere
~ă
=
formă
veche
de
scriere
arabă,
pentru
caligrafierea
Coranului.
ecuson
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. écusson)
1.
mică
bucată
de
stofă
sau
de
mătase
cusută
pe
o
uniformă
militară
indicând
arma,
unitatea
etc.
2.
mică
piesă
de
plastic,
de
metal
sau
țesătură,
purtată
ca
legitimație
la
locul
de
muncă,
la
congrese
etc.
3.
stemă,
blazon.
4.
placă
de
metal
sau
alt
material
în
formă
de
scut,
care
poartă
anumite
însemne.
5.
loc
încadrat
de
decorații
și
ornamente
pe
care
se
sculptează
piese
heraldice
sau
inscripții.
elefantin, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. élephantin)
1.
care
se
aseamănă
cu
un
elefant;
propriu
elefantului;
de
elefant.
2.
carte
~ă
=
tăbliță
de
fildeș
pe
care
sunt
pictate
sau
gravate
inscripții.