Dictionar

Insensibilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. insensibilité, lat. insensibilitas)

1. lipsă de sensibilitate fizică; nesimțire.

2. lipsă de sensibilitate psihică; lipsă de interes față de tot; fără sensibilitate sufletească; nepăsare; impasibilitate.

3. (anton.) sensibilitate.


Insensibilitate

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT insensibilitas

2. FR insensibilité

3. EN insensibility

4. DE Unempfindlichkeit

5. RU нечувствительность

6. HU érzéstelenség, érzéketlenség


Anestezimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anesthésimètre)

1. aparat pentru măsurarea cantităţii de anestezic inhalat.

2. aparat cu care se apreciază gradul de insensibilitate într-o regiune a corpului.


Anodinie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anodynie)

1. (med.) insensibilitate la durere, lipsă a durerii (păstrând însă celelalte sensibilități: tactilă, termică).


Indiferenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indifférence, lat. indifferentia)

1. stare, atitudine manifestată prin lipsă de interes faţă de cineva sau ceva; insensibilitate.


Insensibilizator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. insensibilisateur)

1. care produce insensibilitate, care anesteziază.

2. s.n. aparat sau substanță care servește la insensibilizare.


Nesensibilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ne- + sensibilitate)

1. lipsă de sensibilitate, insensibilitate; (prin ext.) lipsă de emotivitate, de impresionabilitate; (fig.) nepăsare, indiferență, răceală.


împietrire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. împietri)

1. acțiunea de a (se) împietri și rezultatul ei.

2. încetare a oricărei mișcări; înțepenire.

3. transformare în stană de piatră; întărire ca piatra; împietroșare.

4. (fig.) insensibilitate.

5. (înv., reg.) nuanțare cu ajutorul unui colorant mineral ca o piatră.

6. (med.; pop.) ~ea vinelor = aterom.

7. (reg.) strepezire a dinților.