Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. installation)
2. ansamblu de construcţii, aparate, maşini etc. montate împreună pentru a îndeplini anumite operaţii sau funcţii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. installateur)
1. lucrător care se ocupă cu montarea şi repararea unor aparaturi tehnice.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (după fr. absorbeur)
1. adj. absorbant.
2. s.n. organ al unei instalaţii frigorifice în care se produce absorbţia agentului frigorigen.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)
1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.
4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. air-duct)
1. conductă specială pentru introducerea aerului în încăperi, instalaţii subterane etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerogenerator)
1. instalaţie de transformare a forţei eoliene în energie electrică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroport)
1. perimetru amenajat cu instalaţiile şi serviciile traficului aerian.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotherme)
1. instalaţie de încălzire cu aer cald a unor încăperi mari.