Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. installation)
2. ansamblu de construcţii, aparate, maşini etc. montate împreună pentru a îndeplini anumite operaţii sau funcţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + instalaţie)
1. instalaţie de mici proporţii.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)
1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.
4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerogenerator)
1. instalaţie de transformare a forţei eoliene în energie electrică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotherme)
1. instalaţie de încălzire cu aer cald a unor încăperi mari.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agglomérateur)
1. instalaţie pentru aglomerarea minereurilor.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (amplasament)
1. a aşeza o construcţie, o instalaţie etc. într-un anumit loc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. emplacement)
1. loc pe care se aşază o construcţie, o instalaţie, un dispozitiv etc.
2. lucrare genistică în care se instalează pentru tragere o piesă de artilerie.