Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. instituer, lat. instituere)
1. a înfiinţa, a organiza, a stabili, a întemeia.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. institui)
1. faptul de a institui; înființare, întemeiere, fundare.
2. numire a cuiva într-o funcție.
3. (jur.) desemnare a cuiva ca moștenitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accise)
1. impozit indirect, instituit asupra produselor şi serviciilor de primă necesitate.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (lat. augustinus, fr. augustin)
1. călugăr din ordinul Sf. Augustin; religios care se inspiră din regulile instituite de Sfântul Augustin; augustinian.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. canoniser, lat. canonizare)
1. a trece pe cineva în rândul sfinţilor.
2. a institui ca regulă, a considera sacru.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. capitoliu, lat. capitolinus)
2. jocuri ~e = jocuri anuale instituite în cinstea lui Jupiter şi în amintirea eliberării Capitoliului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. césarisme)
1. sistem de guvernare dictatorială militară asemănător celui instituit de Caesar în vechea Romă.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. colbertiste)
1. I. referitor la colbertism, sistem economic instituit de Colbert și bazat în special pe protecționism.
2. legat de teoriile economice ale lui Colbert.
3. II. adept al colbertismului.