Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. construct)
1. (fil.) concept care integrează şi explică diferitele date experimentale, descrie legile obiective ale realităţii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. intégrateur)
1. adj. care integrează, armonizează diverse elemente într-un ansamblu unitar.
2. s. n. maşină de calcul pentru rezolvarea integralelor, a ecuaţiilor diferenţiale etc.
3. s. m. f. cel care lucrează la această maşină.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. néo-pythagoricien)
1. I. referitor la neopitagorism (curent filozofic inspirat de Pitagora, care se dezvoltă încă din secolul I, și care integrează și elemente platoniciene și aristotelice).
2. II. adept al neopitagorismului.