Dictionar

intensifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. intensifier)

1. a (se) face mai intens; a (se) amplifica.
 
 

intensificat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (intensifica)

1. care a crescut în intensitate.
2. care a devenit mai intens.
3. (antonime) diminuat, micșorat, potolit, slăbit.
 

intensificator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (intensifica + -tor)

1. care intensifică.
2. care face (ceva) mai intens.
 
 
 

adolescență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adolescence, lat. adolescentia)

1. perioadă în viața omului între 13 (15) și 18 (19) ani, în care se intensifică procesele de creștere.
 
 
 

catatimie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catathymie)

1. tulburare a afectivității prin îngustarea sferei de interese și intensificarea trăirii.