Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. intensifier)
1. a (se) face mai intens; a (se) amplifica.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (intensifica)
1. acțiunea de a (se) intensifica și rezultatul ei; creștere în intensitate; întețire.
2. (antonime) domolire, potolire, temperare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (intensifica)
1. care a crescut în intensitate.
3. (antonime) diminuat, micșorat, potolit, slăbit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (intensifica + -tor)
1. care intensifică.
2. care face (ceva) mai intens.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. activer)
1. intr. a desfăşura o activitate intensă.
2. tr. a intensifica un proces etc.; a face (o substanţă, un fenomen) să devină (mai) activ.
3. refl. a intra în cadrele active ale armatei.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. activateur)
1. adj., s. m. (substanţă) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.
2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenţilor.
3. substanţă care activează fermenţii inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau ţesuturi embrionare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adolescence, lat. adolescentia)
1. perioadă în viaţa omului între 13 (15) şi 18 (19) ani, în care se intensifică procesele de creştere.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. amplificare, fr. amplifier)
1. tr., refl. a (se) mări, a (se) dezvolta; a (se) intensifica.
2. (mat.) a forma o fracţie de aceeaşi valoare cu fracţia dată prin înmulţirea numărătorului şi a numitorului cu acelaşi număr.
3. tr. a intensifica, a mări (valori electrice, acustice, optice).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auxochrome)
1. (hormon vegetal) care are rolul de a stimula sinteza pigmenţilor.
2. (grupare de atomi) care, introdusă în molecula unei combinaţii organice colorate, îi intensifică culoarea şi îi conferă afinitate pentru materialul pe care se aplică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catathymie)
1. tulburare a afectivităţii prin îngustarea sferei de interese şi intensificarea trăirii.