Rezultate principale (Interacțiune.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. interaction)
1. influenţă, condiţionare reciprocă între fapte, fenomene etc.
Rezultate secundare (Interacțiune.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allélopathie)
1. (biol.) interacțiune stabilită între plantele superioare prin intermediul diferiților produși metabolici.
2. (biol.) fenomen biologic prin care un organism produce una sau mai multe substanțe biochimice, care influențează germinarea, creșterea, supraviețuirea și reproducerea altor organisme.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amensalisme)
1. (biol.) interacţiune care se manifestă între indivizii diferitelor specii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. autecology)
1. ramură a ecologiei care studiază interacţiunea organismului vegetal sau animal cu mediul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. causalité)
1. interacţiunea dintre cauză şi efect, una dintre principalele forme ale conexiunii universale a fenomenelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. connexion, lat. conexio)
1. legătură, înlănţuire; intercondiţionare între obiecte, fenomene şi procese; raport reciproc, relaţie de conexitate; concatenaţie.
2. (fil.) ~ generală (sau universală) = totalitatea formelor de legătură, interacţiune şi condiţionare reciprocă a obiectelor şi fenomenelor în mişcare din univers; ~ inversă = feedback.
3. legătură între două sau mai multe conductoare electrice.
4. conectare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. électrodynamique)
1. adj. referitor la electrodinamică.
2. (despre instrumente de măsurat, relee etc.) bazat pe interacțiunea dintre două bobine parcurse de curent electric.
3. s. f. ramură a fizicii care studiază proprietățile electrice și magnetice ale materiei.
4. ~ă cuantică = teoria interacțiunilor electromagnetice dintre particulele elementare electrizate.