Dictionar

Rezultate secundare (Intern,):

Intern, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. interne, lat. internus)

1. adj. care se află înăuntru; interior, lăuntric.

2. organe ~e = organele din cavitatea toracică și abdominală; boli ~e = boli ale organelor interne; motor cu ardere = motor care folosește energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului; unghi ~ = unghi format din două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor și de aceeași parte a secantei; (inform.) memorie = memorie a calculatorului făcând parte din unitatea centrală.

3. s. m. f. elev, ucenic care locuiește și ia masa într-un internat.

4. student în medicină care face practică într-o clinică, unde, de obicei, și locuiește.


Interna

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. interner, it. internare)

1. (și refl.) a (se) instala în spital pentru tratament sau operație.

2. a încredința unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică.

3. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere.


Internaliza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cf. fr. internaliser)

1. a face intern; a realiza intern (ceea ce a fost încredințat anterior unor companii externe).

2. (antonim) a externaliza.


Internalizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. internalisation)

1. (economie) realizarea prin mijloace proprii a sarcinilor efectuate anterior de un prestator extern, cu scopul de a controla costurile si calitatea.

2. (antonim) externalizare.


Internare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (interna)

1. acțiunea de a (se) interna și rezultatul ei; internat.

2. instalarea unui bolnav într-un spital pentru tratament; spitalizare.

3. închiderea (cuiva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere (sau reeducare).

4. (concret.) fișă pe baza căreia cineva se poate interna într-un spital.


Internat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. internat)

1. instituţie anexă a unei şcoli care asigură elevilor locuinţă şi masă.

2. stagiu de pregătire a studenţilor în medicină în practică retribuită în clinică sau spital.


Abdominoscopie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abdominoscopie)

1. (med.) examinare internă a abdomenului prin laparotomie sau pe cale endoscopică; peritoneoscopie.


Adipom

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. adipoma)

1. (med.) masă de grăsime găsită intern; tumoare grasă, lipom.


Advecţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. advection, lat. advectio)

1. (meteo.) deplasare a unei mase de aer în sens orizontal.

2. (fizică) transportul unei cantități (scalare sau vectoriale) a unui element dat (cum ar fi căldura, energia internă etc.) prin mișcarea (și, prin urmare, viteza) mediului înconjurător.


Afacere

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affaire)

1. activitate comercială.

2. cifră de ~i = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice.

3. acţiune din care rezultă un profit.

4. tranzacţie economică.

5. (fam.) îndeletnicire.

6. ~i interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat.


Agenitalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agénitalisme)

1. absenţă a secreţiei interne a glandelor sexuale.


Agrement

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrément)

1. plăcere, distracţie, divertisment.

2. (jur.) consimţământ, încuviinţare, acord internaţional între părţi în scopul reglementării raporturilor juridice.