internat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. internat)

1. instituție anexă a unei școli care asigură elevilor locuință și masă.
2. stagiu de pregătire a studenților în medicină în practică retribuită în clinică sau spital.

internațional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. international)

1. adj. care se petrece între națiuni.
2. referitor la raporturile dintre națiuni.
3. care privește toate națiunile; de importanță mondială.
4. s. m. f. participant la jocurile sportive internaționale.
5. s. f. asociație a partidelor și a organizațiilor clasei muncitoare din lumea întreagă.
6. competiție sportivă internațională.

internaționalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. internationalisme)

1. solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări, clase și partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului și păcii.
2. cuvânt internațional.

internaționalist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. internationaliste)

1. adj. care are caracterul, care aplică principiile internaționalismului.
2. s. m. f. partizan al internaționalismului.

internaționalitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. internationalité)

1. stare, caracter a ceea ce este internațional.

internaționaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. internationaliser)

1. a da un caracter internațional.

semiinternat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (semi- + internat)

1. instituție anexă a unei școli, care asigură masa de prânz și pentru elevii externi.

agrement

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrément)

1. plăcere, distracție, divertisment.
2. (jur.) consimțământ, încuviințare, acord internațional între părți în scopul reglementării raporturilor juridice.

alertă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. alerte)

1. semnal, de obicei sonor, a unui pericol iminent care declanșează luarea măsurilor necesare pentru a-l evita; alarmă, prevenire.
2. stare de apărare în fața unui pericol, a unei situații critice; durata acestei stări.
3. semnal convențional internațional folosit pentru a atrage atenția asupra evoluției diverselor fenomene cerești.
4. (expr.) a fi în ~ = a fi într-o stare de îngrijorare vigilentă.

ambasador, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. ambassadeur)

1. diplomat de cel mai înalt rang, care reprezintă un stat pe lângă un alt stat sau o organizație internațională.
2. persoană însărcinată cu o misiune, cu un mesaj.

anarhosindicalist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (rus. anarho-sindikalist)

1. I. legat de anarhosindicalism.
2. II. susținător al anarhosindicalismului, curent din mișcarea sindicală internațională influențat de ideile anarhismului.

antimilitarism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: ( fr. antimilitarisme)

1. concepție și mișcare internațională de masă îndreptată împotriva politicii militariste și a războaielor imperialiste.

asistență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. assistance)

1. asistare.
2. public care ia parte la o conferință, la un spectacol etc.
3. sprijin, ajutor (medical, material etc.).
4. ~ juridică = ajutor competent, de specialitate, dat unei persoane pentru a-și susține drepturile în fața justiției. ~ socială = sprijinire materială a unei persoane inapte de muncă.
5. cooperare materială sau morală în viața internațională.