Rezultate secundare (Interpozițiune.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. interposition, lat. interpositio)
2. stare a unui lucru așezat între altele; poziție a unui corp situat la mijloc între alte două corpuri.
3. (fig.) intervenție a unei autorități superioare.
4. (jur.; sintagmă) ~ de persoane = act efectuat printr-un intermediar.
5. (var.) (învechit) interpozițiune.