Dictionar

interschimbabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. interchangeable)

1. care prezintă interschimbabilitate; interșanjabil.
 

interschimbabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. interchangeabilité)

1. proprietate a unor organe de mașini, piese etc. de a putea fi înlocuite cu altele similare; interșanjabilitate.
 

interschimbabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. interchangeable)

1. care prezintă interschimbabilitate; interșanjabil.
 

interșanjabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. interschangeable)

1. care poate fi schimbat unul cu celălalt, vorbind despre elementele unui mecanism sau unei organizații; interschimbabil.
 

interșanjabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. interchangeabilité)

1. proprietatea a ceea ce este interschimbabil; interschimbabilitate.
2. proprietate a unor piese de a se putea înlocui una pe cealaltă.
 

cvasi-sinonim (1)

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. quasi-synonyme)

1. care are un sens foarte asemănător.
2. care este interschimbabil cu un alt cuvânt doar în anumite cazuri, prin sens.