Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anastrophe)
1. procedeu stilistic constând în inversarea topicii normale a cuvintelor într-o propoziţie.
2. perioadă cu modificări rapide în forma organismelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. interversion, lat. interversio)
1. inversarea ordinii naturale, obișnuite sau logice; intervertire.
2. răsturnare a unei ordini.
3. figură lingvistică care constă în transpoziția unei litere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inverseur)
1. dispozitiv care inversează sensul de mișcare al unui mecanism, al unei mașini, al curentului electric într-un circuit etc.
2. schimbător de viteză suplimentar care permite folosirea acelorași trepte de viteză atât pentru mersul înainte, cât și pentru cel înapoi, al autovehiculelor.
3. aparat pentru inversarea imaginilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. invertine)
1. (biochimie) diastază care produce inversarea zaharozei în glucoză și levuloză; invertază.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. métonymie, lat., gr. metonymia)
1. figură de stil, constând în inversarea cauzei prin efect, a abstractului prin concret, a noţiunilor morale prin cele fizice etc. şi invers.
2. procedeu lingvistic care constă în înlocuirea unui cuvânt cu un alt cuvânt care menține o relație logică cu primul, de exemplu un obiect prin materialul său, un conținut prin containerul său, partea prin întregul etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (pseudo- + -scop)
1. aparat care permite inversarea imaginilor percepute în mod normal cu ambii ochi.