Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inversion)
1. schimbare de semn a unui parametru fizic în funcție de altul; inversare.
2. transformare a unei substanțe optic-active într-alta asemănătoare ca structură, dar care prezintă un efect de rotație opus.
3. (biol.) anomalie, rearanjare inversă a genelor într-un segment de cromozom.
4. transformarea zaharazei în glucoză prin hidroliză.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. invertir, lat. invertere)
1. a produce o inversie; a transforma zahărul în glucoză şi fructoză cu ajutorul invertazei.
2. a schimba, a transforma.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (inversa)
1. acțiunea de a inversa și rezultatul ei; inversiune, inversie.
2. schimbare a ordinii (inițiale sau) firești; schimbare a sensului curentului electric.
3. realizare a ceva în mod contrar ordinii firești.
4. întoarcere (pe dos); răsturnare.