Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. extroversion)
1. (anat.) inversiunea, răsturnarea unui organ membranos, astfel încât suprafața interioară să fie la exterior; exstrofie.
2. (psihologie) comportamentul unui individ care manifestă o mare ușurință în a stabili contacte cu cei din jur, care își exprimă cu ușurință sentimentele; extraversiune.