Rezultate secundare (Iraniene,):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.f.
Origine: (I. germ. iranistisch, II. germ. Iranistik)
1. I. referitor la iranistică; de iranistică; (rar) iranist.
2. II. disciplină care studiază comparativ limbile, literaturile şi culturile iraniene; iranologie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. iranologie)
1. studiul limbii și civilizației iraniene; iranistică.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. parsisme)
1. religia popoarelor iraniene, întemeiată pe Zoroastru; zoroastrism.
2. religia parșilor, adepți ai zoroastrismului sau mazdeismului, care au părăsit Persia (Iranul) în urma cuceririi arabe și a răspândirii islamului (secolele VI- VIII).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. parthe)
1. care aparţine parţilor, popor din antichitate, de origine iraniană, dintre Eufrat şi Indus.
2. (s. f.) limbă din familia limbilor iraniene, vorbită de parţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sogdian)
1. limbă din familia limbilor iraniene, aparţinând grupului oriental.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. germ. Iranistik, it. iranistica)
1. studiul limbii, literaturii, istoriei și culturii iraniene; iranologie.